- Iubirea e un risc şi mi-l asum,
Mă las pierdută-n vraja ei, n-am teamă
Când ochii tăi turcoaz la ei mă cheamă,
Aş vrea să mor şi să trăiesc postum.
Poemul care zi de zi ne leagă,
Sonetul ce m-alintă în amiază,
Iar noaptea chiar nimic nu mai contează,
O clipă sau o veșnicie-ntreagă.
Sonetul ce m-alintă în amiază,
Iar noaptea chiar nimic nu mai contează,
O clipă sau o veșnicie-ntreagă.
Când eşti cu mine timpul e năuc,
Aleargă înapoi spre începuturi,
Ce risc dacă mă-nvălui în săruturi
De la picioare până la năsuc?
Aleargă înapoi spre începuturi,
Ce risc dacă mă-nvălui în săruturi
De la picioare până la năsuc?
- Iubirea e un risc, credeam că știi
Că sunt flămând și noaptea cât de lungă
Ar fi, nu poate, dragă, să-mi ajungă
S-alerg cu tine printre poezii.
Că sunt flămând și noaptea cât de lungă
Ar fi, nu poate, dragă, să-mi ajungă
S-alerg cu tine printre poezii.
Mă simt cuprins de vraja ta demult
(Am să-ți șoptesc doar ție la ureche),
Ești fata mea din vis, suflet pereche,
Vioara care zilnic o ascult.
(Am să-ți șoptesc doar ție la ureche),
Ești fata mea din vis, suflet pereche,
Vioara care zilnic o ascult.
Aș vrea mereu în brațe să te țin,
Când sunt cu tine totu-mi pare lesne
Și te sărut de la năsuc la glezne,
Ce dacă riști? Iubirea-i risc divin.
Când sunt cu tine totu-mi pare lesne
Și te sărut de la năsuc la glezne,
Ce dacă riști? Iubirea-i risc divin.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu