Dă-mi o mie de cuvinte să pot scrie un poem
şi cu fiecare strofă dintre versuri să te chem,
să-ţi ridic pe sâni altare din sărutări şi priviri
iar cărarea dintre buze s-o presar cu trandafiri.
Nu-i un joc e doar iubire ca şi zborul către cer
deslegând aceleaşi taine din al timpului mister,
noi culegători de vise, noi rămaşi ai nimănui
într-o lume unde cerbii nu-nţeleg ce tu le spui.
Plugul simplelor cuvinte brazda versului o ară
răsturnând aievea şoapte rătăcite-n altă vară,
când pe umeri de zăpadă aşterneam praful de stele
lăsând umbrele plăcerii să-l împartă între ele.
Dă-mi o mie de cuvinte să le pun în lan de maci
şi din vraja sângerie numai tu să le desfaci,
vântul să-ţi încurce părul şi de dragul altui vis
să rămânem împreună în poemul ce l-am scris.
şi cu fiecare strofă dintre versuri să te chem,
să-ţi ridic pe sâni altare din sărutări şi priviri
iar cărarea dintre buze s-o presar cu trandafiri.
Nu-i un joc e doar iubire ca şi zborul către cer
deslegând aceleaşi taine din al timpului mister,
noi culegători de vise, noi rămaşi ai nimănui
într-o lume unde cerbii nu-nţeleg ce tu le spui.
Plugul simplelor cuvinte brazda versului o ară
răsturnând aievea şoapte rătăcite-n altă vară,
când pe umeri de zăpadă aşterneam praful de stele
lăsând umbrele plăcerii să-l împartă între ele.
Dă-mi o mie de cuvinte să le pun în lan de maci
şi din vraja sângerie numai tu să le desfaci,
vântul să-ţi încurce părul şi de dragul altui vis
să rămânem împreună în poemul ce l-am scris.
Zborul catre cer-Ungureanu Gheorghe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu