Un gand curat si un vis placut ce zboara catre tine, un zambet cald si noapte buna,primeste de la mine.

O lume ne desparte, o alta ne-mpresoară

Și-atâtea universuri de taine și idei,

Dar ție nici nu-ți pasă, iubito, că eu...iară,

Adorm cu tine-n gânduri, exist prin ochii tăi!

Îți scriu cuvinte fade, că nu mai sunt în stare,

Să definesc păreri sau să-ți explic prea bine,

Că-n orice dimineață și-n orice înserare,

Răsar cu tine-n gând, ca să apun...cu tine!

Îmi spui că-i calea lungă și griji prea multe ai,

Îmi spui că-i vremea rece și clipele-ți puține,

Cum să-ți mai spun atunci...că vreau și eu să stai,

Măcar o zi, o clipă, o oră...doar cu mine!

Îți scriu mesaje-fluviu, ce fără sens îmi par,

Și iar converg în mine ciudate-nchipuiri,

Și fiindcă nu-ți vorbesc decât atât de rar!

Mă rătăcesc în vise și-adorm în năluciri!

Ți-aș spune multe ție…dar nici curaj nu am,

Ți-aș spune că îmi ești, femeie, infinitul,

C-au înflorit din nou și florile pe ram,

Doar sufletul-mi rămase, doar el...nefericitul!

Și-n câte moduri simple, ți-aș spune că îmi ești...

Și-n câte feluri poate, aș vrea și eu să-ți fiu,

Duminică eternă în care mă iubești,

Și veșnicie poate...cât încă nu-i târziu!

Îmi caut în tăcere, speranțele-mi puține,

Și rostul pentru care aș vrea să mai trăiesc,

Zadarnic! Retrăiesc...doar curbele-ți divine,

Și ochii tăi în poza, din care te privesc!

Și dacă-n mii de gânduri, străin mă răscolesc,

În cerul tău din suflet, adorm…să te iubesc!

(CAMELIA STAN – Meditație)

SUNTEM IUBIRE...